Agent de curățare a dezinfectantului de mână

Dezinfectant de mână, de asemenea, numit antiseptic pentru mână, freză de mână sau frecare de mână, agent aplicat pe mâini în scopul îndepărtării agenților patogeni comuni (organisme provocatoare de boli). ^{1, 2} Dezinfectoarele de mână sunt de obicei sub formă de spumă, gel sau lichide. ^{1, 3} Utilizarea lor este recomandată atunci când săpunul și apa nu sunt disponibile pentru spălarea mâinilor sau atunci când spălarea repetată a mâinilor compromite bariera naturală a pielii (de exemplu, determinând dezvoltarea pielii sau fisuri la nivelul pielii). ^{2, 3, 4}Deși eficiența dezinfectantului de mâini este variabilă, este folosită ca un simplu mijloc de control al infecțiilor într-o mare varietate de setări, de la centre de zi și școli, la spitale și clinici de asistență medicală și de la supermarketuri la navele de croazieră. ^{1, 5}

Tipuri de produse igienizatoare de mână

În funcție de ingredientul activ utilizat, dezinfectanții de mână pot fi clasificați ca fiind unul dintre două tipuri: pe bază de alcool sau fără alcool. Produsele pe bază de alcool conțin de obicei între 60 și 95 la sută alcool, de obicei sub formă de etanol, izopropanol sau n-propanol. ^{1, 6} La aceste concentrații, alcoolul denaturează imediat proteinele, neutralizând eficient anumite tipuri de microorganisme. ^{2, 4, 6} Produse fără alcool sunt, în general, bazate pe dezinfectanți, cum ar fi clorura de benzalconiu (BAC), sau pe agenți antimicrobieni, cum ar fi triclosanul. ^{1, 6, 7} Activitatea dezinfectanților și a agenților antimicrobieni este imediată și persistentă. ^{1, 3, 8} Multe higienizatoare de mână conțin, de asemenea, emolienți (de exemplu, glicerină) care calmează pielea, agenți de îngroșare și infragranță. ^{1, 3}

Eficacitate

Eficiența dezinfectantului de mâini depinde de mai mulți factori, inclusiv de modul în care se aplică produsul (de exemplu, cantitatea utilizată, durata expunerii, frecvența de utilizare) și dacă agenții infecțioși specifici prezenți pe mâinile persoanei sunt susceptibili la ingredientul activ în produs. ^{1, 3, 5} În general, igienizatoarele de mână pe bază de alcool, dacă sunt frecate cu atenție pe suprafețele degetelor și mâinilor pentru o perioadă de 30 de secunde, urmate de uscarea completă a aerului, pot reduce efectiv populațiile de bacterii, ciuperci și unele virusuri învelite (de exemplu, virusuri gripale A). ^{1, 6, 9} Efecte similare au fost raportate pentru anumite formulări fără alcool, precum SAB (agent tensioactiv, alantoină și BAC) dezinfectant de mână. ^{1, 3, 8} Majoritatea agenților de igienizare a mâinilor sunt, însă, relativ ineficienți împotriva sporilor bacterieni, a virusurilor neenvelopate (de exemplu, norovirus) și a paraziților enciziați (de exemplu, Giardia). De asemenea, nu curăță sau igienizează complet pielea atunci când mâinile sunt murdare vizibil înainte de aplicare. ^{1, 2}

În ciuda variabilității eficienței, agenții de desfacere a mâinilor pot ajuta la controlul transmiterii bolilor infecțioase, în special în condițiile în care respectarea la spălarea mâinilor este slabă. De exemplu, în rândul copiilor din școlile elementare, încorporarea fie a unui produs de igienizare a mâinilor fără alcool, fie a unui alcool în programele de igienă a mâinilor din clasă a fost asociată cu reducerea absenteismului aferent bolilor infecțioase. ^{10, 11} De asemenea, la locul de muncă, utilizarea unui dezinfectant de mână pe bază de alcool a fost asociată cu reducerea episoadelor de boală și a zilelor bolnave. ¹² În spitale și clinici de asistență medicală, accesul sporit la dezinfectantul de mână pe bază de alcool a fost legat de îmbunătățirile generale ale igienei mâinilor. ^{13, 14}

Probleme de siguranta

Agențiile precum Organizația Mondială a Sănătății și Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor promovează utilizarea de produse igienizatoare pe bază de alcool peste produse fără alcool. ^{2, 15, 16} Într-adevăr, utilizarea de produse fără alcool a rămas limitată, în parte din cauza atenției OMS și a CDC asupra produselor pe bază de alcool, dar și din cauza preocupărilor legate de siguranța substanțelor chimice utilizate în produsele fără alcool. Cercetările au indicat că anumiți compuși antimicrobieni, cum ar fi triclosanul, de exemplu, pot interfera cu funcția sistemului endocrin. ^{17 O} altă îngrijorare este contaminarea mediului cauzată de triclosan. ¹⁸ Dezinfectanții și antimicrobienele pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea rezistenței antimicrobiene. ^{1, 7, 15} În 2014, preocupările crescânde cu privire la triclosan au determinat autoritățile din Uniunea Europeană (UE) să restricționeze utilizarea substanțelor chimice în diferite produse de consum din UE. ¹⁹

Prin comparație, îngrijorările cu privire la utilizarea de produse igienizatoare pe bază de alcool s-au concentrat în principal pe inflamabilitatea și ingestia produsului, atât neintenționate (de exemplu, de către copii mici), cât și intenționate (de către persoane care doresc să abuzeze de alcool). ^{6, 20, 21} Cu stocarea și strategiile adecvate care limitează accesul la dezinfectantul conținând alcool (de exemplu, eliberarea de produse de dezinfectare de mână către persoane fizice), riscul de incendiu sau otrăvire cauzată de ingestia accidentală sau intenționată de dezinfectanți pentru mâini pe bază de alcool. ^{20, 21}

Lucrari citate

• 1. Ewen CD Todd și colab., „Focare în care lucrătorii alimentari au fost implicați în răspândirea bolii transmise de alimente. Partea 10. Antiseptice pe bază de alcool pentru dezinfectarea mâinilor și compararea eficienței lor cu săpunuri, ”Journal of Food Protection 73, nr. 11 (2010): 2128–40, accesat la 9 martie 2015.

• 2. Programul Sănătății Navelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, „OPRP — Informații generale privind igiena mâinilor”, a fost accesat la 9 martie 2015.

• 3. David L. Dyer, Kenneth B. Gerenraich și Peter S. Wadhams, „Testarea unui nou dezinfectant de mână fără alcool pentru combaterea infecției”, Jurnalul AORN 68, nr. 2 (1998): 239-251, accesat la 9 martie 2015.

• 4. Amy Simonne, „Igiena mâinilor și igienizarea mâinilor”, publicația nr. FCS8788 într-o serie de la Departamentul de Științe ale Comunității Tineretului și Comunității, Serviciul de Extensie Cooperativă din Florida, Institutul de Științe Alimentare și Agricole, Universitatea din Florida (martie 2011), accesat pe 9 martie 2015.

• 5. Eva Gladys B. Badar și colab., „Efectivitatea antibacteriană a selectanților de mână comerciali selectați împotriva Escherichia coli și Staphylococcus aureus”, „Advanced Advancing Medical Technology Research 2 (ianuarie 2014): 106–130, accesat la 11 martie 2015.

• 6. Raymond Li, „Siguranța sanitară a mâinilor pe bază de alcool”, Centrul de informare privind drogurile și otrăvurile BC (2010), accesat la 11 martie 2015.

• 7. „6 Lucruri despre Sanitizatorii de Mână”, Berkeley Wellness, Universitatea din California, Berkeley (8 septembrie 2014), accesat la 17 martie 2015.

• 8. Anoosh Moadab, Kathryne F. Rupley și Peter Wadhams, „Eficacitatea unei spălări a mâinilor antiseptice fără rinichi, fără alcool”, Jurnalul Asociației Medicale Americane Podiatrice 91, nr. 6 (iunie 2001): 288–293, accesat la 17 martie 2015.

• 9. Elaine L. Larson, Bevin Cohen și Kathleen A. Baxter, „Analiza sistemelor de eliberare a sângerătorilor pe mâini pe bază de alcool: eficiența cu spumă, gel și șervețele împotriva virusului gripal A (H1N1)”, Jurnalul American de Infecție Control 40, nr. 9 (noiembrie 2012): 806–809, accesat la 18 martie 2015.

• 10. Brian Hammond și colab., „Efectul consumului de deshidratare a mâinilor asupra absenteismului școlii elementare”, Revista americană de control al infecțiilor 28, nr. 5 (octombrie 2000): 340–346, accesat la 19 martie 2015.

• 11. David L. Dyer, Arnold Shinder și Fay Shinder, „Sanitizerul de mână instantaneu fără alcool reduce absența bolii școlii elementare”, Medicină de familie 32, nr. 9 (2000): 633–638, accesat la 19 martie 2015.

• 12. Nils-Olaf Hübner și colab., „Eficacitatea dezinfectanților pe mâini pe bază de alcool într-o administrație publică: impactul asupra sănătății și performanței muncii legate de simptomele respiratorii acute și diaree”, Boli infecțioase BMC 10 (24 august 2010): 250, accesat la 19 martie 2015.

• 13. Werner E. Bischoff și colab., „Respectarea spălării mâinilor de către lucrătorii din domeniul sănătății: impactul introducerii unui antiseptic al mâinilor accesibil, bazat pe alcool”, Arhivele de medicină internă 160, nr. 7 (2000): 1017–21, accesat la 23 martie 2015.

• 14. Kate Stenske KuKanich și colab., „Cercetare originală: Evaluarea unei campanii de igienă a mâinilor în clinici de îngrijire medicală în ambulatoriu”, Revista Americană de Nursing 113, nr. 3 (martie 2013): 36–42, accesat la 23 martie 2015.

• 15. „Afișați-mi știința - Când să folosiți dezinfectarea mâinilor”, Centre pentru controlul și prevenirea bolilor (17 octombrie 2014), accesat la 24 martie 2015.

• 16. Organizația Mondială a Sănătății, Orientări OMS privind igiena mâinilor în îngrijirile de sănătate: un rezumat, (2009), accesat la 24 martie 2015.

• 17. Kevin M. Crofton și colab., „La scurtă durată în expunerea în vivo a Triclosanului contaminant de apă: dovezi pentru perturbarea tiroxinei”, Toxicologie de mediu și farmacologie 24, nr. 2 (septembrie 2007): 194–197, accesat la 28 aprilie 2015.

• 18. Gregory A. Loraine și Mark E. Pettigrove, „Variații sezoniere în concentrații de produse farmaceutice și de îngrijire personală în apă potabilă și ape uzate regenerabile din sudul Californiei”, Știința și tehnologia mediului 40, nr. 3 (2006): 687–695, accesat la 28 aprilie 2015.

• 19. „Regulamentul (UE) nr. 358/2014 al Comisiei din 9 aprilie 2014 de modificare a anexelor II și V la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele cosmetice", Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 107 (10 aprilie 2014), accesat 28 aprilie 2015.

• 20. William M. Cavage, „Testul de inflamabilitate al dezinfectantului pe mâini pe bază de alcool”, nota tehnică, raportul nr. DOT / FAA / AR-TN10 / 19, Serviciul Național de Informații Tehnice (NTIS), Springfield, Virginia (august 2010), accesat la 26 martie 2015.

• 21. Organizația Mondială a Sănătății, „Riscuri / pericole pe baza de alcool”, foaia de informare din campania Clean Care Is Safer Care (2015), accesată pe 26 martie 2015.