Limbi chineze

Chineză modernă (mandarină)

Pronunția chinezei moderne standard se bazează pe dialectul de la Beijing, care este de tipul nordic sau mandarin. Acesta folosește aproximativ 1.300 de silabe diferite. Există 22 de consoane inițiale, incluzând opriri (realizate cu închidere momentană, completă în tractul vocal), africate (care începe ca opriri, dar se termină cu închiderea incompletă), consoane aspirate, nazale, fricative, sunete lichide (l, r) și oprire glotală. Semivocalele mediale sunt y (i), ɥ (ü) și w (u). În poziția finală apar următoarele: consoane nazale, ṛ (retroflex r), semivocalele y și w, și combinațiile ŋr (nazalizare plus r) și wr (rotunjire plus r). Există nouă sunete vocale, inclusiv trei soiuri de i (retroflex, apical și palatal). Mai multe vocale se combină în grupuri.

Există patru tonuri: (1) nivel înalt, (2) crescendo în creștere ridicat, (3) diminuendo cu scădere scăzută cu frecare glotală (cu o creștere suplimentară de la scăzut la înalt la final) și (4) diminuendo. Silabele nestresate au un ton neutru, care depinde de împrejurimile sale pentru tonalitate. Tonurile din secvențe de silabe care aparțin lexic și sintactic („grupuri sandhi”) pot suferi modificări cunoscute sub denumirea de sandhi tonale, cel mai important dintre acestea determinând un al treilea ton înainte de al treilea ton să fie pronunțat ca un al doilea ton. Tonurile influențează unele vocale (în special e și o), care se pronunță mai deschise în a treia și a patra tonă decât în ​​primul și al doilea ton.

Se utilizează un număr surprinzător de scăzut al combinațiilor posibile ale tuturor sunetelor consonantice, vocale și tonale. Vocalele i și ü și semivocalele y și ɥ nu apar niciodată după sunetele velar (de exemplu, k) și apar numai după sunetele africate și sibilante palatizate (de exemplu, tś), care la rândul lor nu apar cu alte vocale și semivocale.

Au fost propuse multe interpretări alternative ale sunetelor distinctive ale chinezului; interacțiunea consoanelor, vocalelor, semivocalelor și a tonurilor stabilește chinezul standard modern în afară de multe alte limbi și dialecte sinitice și îi conferă un caracter unic în rândul marilor limbi ale lumii. Cele două sisteme de transcriere (romanizări) cele mai utilizate sunt Wade-Giles (propusă mai întâi de Sir Thomas Francis Wade în 1859 și ulterior modificată de Herbert A. Giles) și sistemul oficial de transcripție chinezesc de astăzi, cunoscut sub numele de pinyin zimu („ortografie fonetică ”) Sau pur și simplu Pinyin (adoptat în 1958). Pentru o comparație a acestor echivalențe de romanizare, consultați tabelul. În Wade-Giles, aspirația este marcată de '(p', t 'și așa mai departe). Semivocalele sunt y, yü și w în poziția inițială; i, ü și u în medial; și i și u (dar o după a) în poziția finală. Retroflexul final r este scris rh. Tonurile sunt indicate cu cifre înălțate după silabe (¹, ², ³, ⁴).

Romanizări chineze

Conversii de la Pinyin la Wade-Giles
abcdefghjklmnopqrstwx yz
Pinyin	Wade-Giles	Pinyin	Wade-Giles	Pinyin	Wade-Giles	Pinyin	Wade-Giles
* Silabă orală sau dialectală, fără echivalent oficial Wade-Giles.
A	A	Gou	Kou	mo	mo	cântec	sung
ai	ai	gu	ku	mou	mou	sou	sou
un	un	gua	Kua	mu	mu	su	su
ang	ang	Guai	Kuai	n / A	n / A	Suan	Suan
AO	AO	guan	Kuan	NAI	NAI	sui	sui
ba	pa	guang	Kuang	nan	nan	soare	soare
bai	Pai	gui	Kuei	nang	nang	Suo	asa de
interzice	tigaie	armă	kun	nao	nao	TA	t'a
bubuitură	împunsătură	guo	Kuo	ne	*	Tai	t'Ai
bao	pao	Ha	Ha	nap	nap	bronza	bronza
bei	pei	hai	hai	nen	nen	zgomot puternic	T'ang
ben	pix	Han	Han	Neng	Neng	tao	t'ao
Beng	peng	atârna	atârna	ni	ni	te	t'e
bi	pi	hao	hao	Nian	Nien	Tei	*
bian	Pien	el	ho	Niang	Niang	teng	t'eng
Biao	Piao	ehei	ehei	niao	niao	TI	t'i
bie	pieh	găină	găină	nie	Nieh	tian	T'ien
cos	bolț	Heng	Heng	nin	nin	Tiao	t'iao
bing	ping	hong	spânzurat	ning	ning	cravată	t'ieh
bo	po	hou	hou	Niu	Niu	Ting	t'ing
bu	pu	hu	hu	Nong	Nung	tong	t'ung
CA	ts'a	hua	hua	Nou	Nou	tou	t'ou
Cai	Ts'ai	Huai	Huai	Nu	Nu	tu	t'u
poate sa	ts'an	huan	huan	NÜ	NÜ	tuan	t'uan
Cang	ts'ang	huang	huang	Nuan	Nuan	tui	t'ui
cao	Ts'ao	hui	hui	Nue	nüeh	bute	t'un
ce	ts'e	hun	hun	nuo	Nu	tuo	la
CEI	*	Huo	Huo	o	pentru aviz	wa	wa
cen	ts'en	ji	chi	ou	ou	wai	wai
ceng	ts'eng	jia	chia	pa	p'a	spălăcit	spălăcit
cha	Ch'a	jian	Chien	Pai	p'ai	wang	wang
chai	ch'ai	jiang	chiang	tigaie	tigaie	wei	wei
chan	Ch'an	jiao	Chiao	împunsătură	p'ang	tumoare	tumoare
chang	ch'ang	jie	chieh	pao	p'ao	Weng	Weng
chao	Ch'ao	jin	bărbie	pei	p'ei	pentru aviz	pentru aviz
che	ch'e	jing	ching	pix	pix	Wu	Wu
chen	Ch'en	Jiong	Chiung	peng	P'eng	xi	HSI
cheng	Ch'eng	jiu	chiu	pi	p'i	xia	Hsia
chi	Chih	ju	chu	Pian	p'ien	xian	hsien
chong	Ch'Ung	juan	chuan	Piao	p'iao	xiang	Hsiang
chou	ch'ou	Jue	Chueh	plăcintă	p'ieh	xiao	Hsiao
chu	Ch'u	iunie	chun	bolț	p'in	xie	Hsieh
chua	ch'ua	ka	k'a	ping	p'ing	xin	Hsin
chuai	ch'uai	kai	k'ai	po	p'o	xing	Hsing
chuan	Ch'uan	kan	K'an	pou	p'ou	Xiong	hsiung
Chuang	ch'uang	kang	K'ang	pu	p'u	Xiu	Hsiu
Chui	ch'ui	kao	k'ao	qi	ch'i	xu	Hsu
chun	ch'un	ke	k'o	QIA	ch'ia	xuan	Hsuan
Chuo	ch'o	Kei	k'ei	qian	ch'ien	Xue	Hsueh
CI	tz'u	orizont	k'en	Qiang	ch'iang	Xun	Hsun
Cong	ts'ung	Keng	k'eng	qiao	Ch'Iao	ya	ya
cou	ts'ou	kong	K'ung	Qie	ch'ieh	yan	yen
cu	ts'u	Kou	k'ou	qin	bărbie	Yang	Yang
Cuan	ts'uan	ku	k'u	qing	Ch'ing	yao	yao
Cui	ts'ui	Kua	k'ua	Qiong	ch'iung	voi	Yeh
CUN	ts'un	Kuai	k'uai	Qiu	ch'iu	yi	eu
CuO	Ts'o	Kuan	k'uan	qu	Ch'u	Yin	Yin
da	TA	Kuang	k'uang	quan	Ch'uan	ying	ying
DAI	Tai	Kui	k'uei	Que	ch'üeh	yo	*
dan	bronza	kun	K'un	Qun	ch'ün	yong	Yung
Dang	zgomot puternic	Kuo	k'uo	a fugit	ianuarie	tu	yu
dao	tao	la	la	Rang	Jang	yu	Yü
de	te	lai	lai	rao	Jao	yuan	yuan
dei	*	lan	lan	re	je	yue	da, da
bârlog	*	lang	lang	ren	jen	yun	yun
deng	teng	lao	lao	Reng	Jeng	za	tsa
di	TI	Le	Le	ri	jih	zai	tsai
dian	Tien	lei	lei	Rong	jung	zan	Tsan
Diao	Tiao	Leng	Leng	rou	Jou	Zang	Tsang
a muri	Tieh	Li	Li	ru	ju	ZAO	Tsao
ding	Ting	lia	lia	rua	*	ze	TSE
Diu	Tiu	lian	zălog	Ruan	juan	Zei	tsei
dong	tung	liang	liang	rui	Jui	zen	Tsen
Dou	tou	liao	liao	alerga	iunie	Zeng	Tseng
du	tu	minciună	Lieh	Ruo	jo	Zha	cha
duan	tuan	lin	lin	SA	SA	Zhai	chai
dui	tui	mihalț de mare	mihalț de mare	Sai	Sai	Zhan	chan
mohorât	bute	liu	liu	san	san	zhang	chang
duo	la	iată	*	cântat	cântat	zhao	chao
e	ê, o	lung	plămân	sao	sao	Zhe	che
ê	nu-i așa	lou	lou	SE	SE	zhei	*
ro	ro	lu	lu	sen	sen	zhen	chen
eng	RUM	lu	lu	Seng	Seng	zheng	cheng
er	erh	Luan	luan, lüan	sha	sha	zhi	chih
fa	fa	Lue	lüeh	Shai	Shai	zhong	chung
ventilator	ventilator	Lun	Lun	shan	shan	zhou	chou
gheară	gheară	luo	iată	shang	shang	zhu	chu
fei	fei	ma	ma	shao	shao	zhua	chua
baltă	baltă	Mai	Mai	ea	ea	zhuai	chuai
Feng	Feng	om	om	Shei	Shei	Zhuan	chuan
FO	FO	Mang	Mang	shen	shen	zhuang	Chuang
fou	fou	mao	mao	sheng	sheng	zhui	Chui
fu	fu	pe mine	*	shi	shih	Zhun	chun
ga	ka	Mei	Mei	shou	shou	Zhuo	cho
gai	kai	bărbați	bărbați	shu	shu	zi	tzu
gan	kan	meng	meng	Sua	Sua	Zong	tsung
bandă	kang	mi	mi	Shuai	Shuai	Zou	Tsou
gao	kao	Mian	înfăţişare	Shuan	Shuan	zu	Tsu
GE	ko	miao	miao	Shuang	Shuang	Zuan	tsuan
GEI	Kei	mie	mieh	Shui	Shui	Zui	Tsui
gen	orizont	min	min	se feri	se feri	Zun	Tsun
geng	Keng	Ming	Ming	Shuo	Shuo	Zuo	TSO
gong	Kung	miu	miu	si	szu, ssu

Sistemul Pinyin indică opriri neaspirate și africii cu ajutorul consoanelor vocale tradiționale (de exemplu, b, d) și a consoanelor aspirate prin sunete vocale (de exemplu, p, t). Semivocalele sunt y, yu și w inițial; i, ü și u medial; și i și u (o după a) în sfârșit. Retroflexul final r este scris r. Tonurile sunt indicate de markeri de accent, 1 = ¯, 2 = ´, 3 = ˇ, 4 = ˋ (de exemplu, mā, má, mǎ, mà = Wade-Giles ma ¹, ma ², ma ³, ma ⁴).

Pinyin este utilizat în discuția următoare despre gramatica modernă chineză standard.

Cele mai comune sufixe care indică substantive sunt -zi (ca în fangzi „casă”) și -tou (ca în mutou „lemn”). Un set de particule de substantiv postpuse exprimă relații de spațiu și timp (-li 'în interior,' -hou 'după'). Un exemplu de afix verbal este -jian în kanjian „vezi” și tingjian „auziți”. Particulele verbale importante sunt -le (acțiunea finalizată), -guo (acțiunea trecută) și -zhe (acțiunea în curs). Particulele verbale direcționale -lai 'spre vorbitor' și -qu 'departe de vorbitor' și unele sufixe verbale pot fi combinate cu particulele potențiale de 'can' și bu 'nu pot' - de exemplu, na chulai 'scoate', 'na bu chulai „nu poate scoate”; tingjian 'auzi,' ting de jian 'poate auzi.' Particula de indică subordonare și, de asemenea, dă valoare nominală formelor pentru alte părți ale vorbirii (de exemplu, wo 'eu,' wode 'mine,' wo de shu 'cartea mea,' lai 'to come', 'lai de ren' o persoană cine vine '). Cea mai importantă particulă de propoziție este le, care indică „situația nouă” (de exemplu, xiayu le ”acum plouă,„ bu lai le ”acum nu mai există nicio șansă să vină”). Ge este cel mai frecvent clasificator de substantive (i 'one,' yi ge ren 'o persoană'); altele sunt suo (yi suo fangzi 'o singură casă') și ben (liang ben shu 'două cărți').

Adjectivele pot fi definite ca verbe calitative (hao 'a fi bun') sau verbe stative (bing 'to be sick'). Există propoziții ecționale cu subiectul de ordine cuvânt - predicat - de exemplu, wo shi Beijing ren „Sunt o persoană din Beijing (adică un nativ din Beijing)” - și propoziții narative cu subiectul (sau subiectul) de ordine de cuvinte - verb - obiect (sau complement) - ex, wo chifan „mănânc orez”, wo zhu zai Beijing „locuiesc la Beijing”. Obiectul prepozitiv ia particula ba (wo da ta 'l-am bătut,' wo ba ta dale yidun 'I-am dat bătaie'), iar agentul unei construcții pasive ia bei (wo bei ta dale yidun 'mi s-a dat o bătaie de el ').